Treceți la conținutul principal

Toți cîndva au început...


Ca și oricine, înainte de a-mi alege facultatea m-am gîndit ce aș vrea să fac, ce mi-ar plăcea...

Am ajuns studentă la jurnalism după ce privisem un film. Filmul era despre o jurnalistă care descoperise adevărul și în urma investigației efectuate de ea au fost pedepsiți infractorii. Aceștia fiind demnitari de stat ,iar în țară s-au adoptat legi noi de protecție a martorilor. Atunci m-am gîndit că un jurnalist poate schimba multe și cînd am depus documentele la facultate am ales specialitatea  jurnalism.

 Nu cred că am greșit, dar mereu există un dar sunt dezamăgită de percepția lumii despre jurnalism și de jurnaliștii care activează față de începători. Am fost la un trainig și dicutînd cu persoanele prezente am rămas ușor dezamăgită, căci cînd te duci într-o redacție să ceri un loc de practică redactorii îți cer să știi totul, noi nu avem timp să te dădăcim. Păi stimabili redactori noi nu suntem copii și nu avem nevoie să fim dădăciți, uneori mai dăm întrebări dar cred că e normal nu avem stagiu în muncă și e foarte greu  să-l obținem. Este ușor să trimiți un practicant la un eveniment, dar chiar de e nou, nu ar fi rău să-i ceri părerea, ar putea să te  uimească că știe și el ceva și este la curent cu ce se întîmplă în țară. Chiar ar putea scrie despre un eveniment care nu este politic dar este la fel de important.
Eu nu afirm că toți studenții sunt buni, dar sunt și unii care chiar au ceva de zis și sunt care nu au.
 Acum privesc anunțurile pentru a vedea de nu are nevoie cineva de un jurnalist, și știți sunt care au nevoie, doar că unii cer de la jurnalist să scrie articole, să promoveze compania, să discute cu clienții online pe diverse teme ce țin de vînzări și performanțe tehnice, să fie și contabil, să aibă cunoștințe în IT și multe altele pe lîngă o experiență de minimum trei ani și e de dorit într-o companie internațională. Acum un biet absolvent nu știu ce șanse are. Sau caut în domeniu PR și ce găsesc promouteri sau de împărțit pliante, frumos post vacant pentru  PR manager.
De fapt de fiece dată ce examinez un anunț de angajare mă gîndesc la ce se gîndesc angajatorii, oare nu au fost și ei cîndva simpli absolvenți???




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când toaleta-ți devine prieten

Veceu neamenajat În gospodăriile rurale din Moldova, majori tatea sătenilor au veceu afară, o groapă în curte sau grădină, numit ă literar, latrină . Puțini, însă, cunosc că deșeurile din acest tip de toalete, în cele din urmă, ajung în apa pe care tot ei o cons umă . O soluție ușor de realizat este toaleta uscată, cunoscută și ca EcoSan , care evită infectarea solului. Zeci de moldoveni, deja, și-au schimbat tradiționalul veceu pe unul prietenos mediului. Veceul ecologic este o practică foarte veche. Constă în a proteja mediul de deșeurile biologice și a le folosi pe post de îngrășământ agricol. În localitățile din Moldova, acestea au început a fi utilizate în ultimii ani, în mare parte, în rezultatul unor proiecte străine. Unul dintre acestea a fost realizat de WISDOM. Sergiu Andreev este nu doar coordinator de proiecte în cadrul WISDOM, dar și un promotor convins al veceurilor EcoSan. El își amintește că atunci când au inițiat acest proiect, oamenii au fost ...

Omar Khayyam și lumea rubayatelor

Lumea ascunsă a rubayatelor lui Omar Khayyam   Recent, la o oră de curs, profesorul meu a rostit un  nume sofisticat dotat de o echilibristică străină. În integritatea sa acest nume sună cam așa: Omar Khayyam.  ,, Eu sunt minunea lumii, spunea ieri trandafirul.” poză simbol De la această sintagmă poetica a început o altă viață în mine. Mi-am zis: ,, din această seară mă duc să-l caut, să-l descopăr pe Omar Khayyam. O să-i deschid ușa inimii mele, pentru ca să intre lumina rubayatelor sale.” După o zi întreagă de vuiet și fierbințeală din microbusele arhipline, liniștea nopții și curgerea domoală a versurilor din rubayate m-au vrăjit cu desăvârșire. Am descoperit un Univers unde se adună și se plămădesc gânduri mărețe, gânduri sincere, gânduri simple... Aceste rubayate au o taină a lor care cuprind o stare de spirit, niște amintiri, o viață de om: ,,Priveşte-n jur: durerea cu mii şi mii de feţe. Cei dragi sunt morţi. Eşti singur cu palida tristeţe...

Emilia Budeanu, câștigătoarea medaliei de aur la Campionatul Mondial la lupte libere: ,, Am muncit prea mult că să ajung la Campionatul Mondial și să pierd…”

Este cea care a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial de Lupte, tineret (U-20), Bulgaria. Avea vârsta de 10 ani când a făcut primul pas în lumea sportului. Iar de atunci îi este ca un stil de viață. De ce ales sportul și cum e să fii sportiv de performanță în Republica Moldova, aflați din interviul cu campioana mondială la lupte libere, Emilia Budeanu.  Cum se simte un moldovean când i-a medalia de aur la un Campionat Mondial? Aș putea spune doar mândru. Te simți împlinit, pentru că ai răsplată pentru tot efortul depus de mulți ani. Chiar dacă am luat aurul mă simt același om, nici nu mă simt mare ,,vedetă,,. Adică nu mă gândesc că am terminat aici și gata, nu mai am nimic de făcut. Mă voi antrena în același ritm cum am făcut-o până acum. În finala probei cu  Erin Simone Golston, concurenta ta din SUA, în prima repriză pierdeai cu scorul  2-7, ce te-a făcut să revii și să câștigi? La ce te gândeai în acel moment? Când am ieșit în finală cu americanca,...