Blog cu speranţe şi beneficii

Sîmbătă este ziua în care de obicei la noi acasă se efectuează curățenie generală, dar azi eu am folosit ziua pentru a cunoaște oameni noi. Deci trezită de razele soarelui și încă somnoroasă mi-am făcut rutina de dimineață și cu un zîmbet pe buze am pornit la un training. Training-ul a fost pentru voluntarii Reportel Local, unul dintre ei sunt și eu.  Am intrat în sala pentru training și am fost întîmpinată de zîmbete și fețe necunoscute, am zîmbit la rîndu-mi și am pășit într-o zi a noilor cunoștințe. Inițial Daniel Vodă care este redactor - prezentator Radio Moldova a efectuat cu noi o serie de energiz-uri și activități în urma căruia noi am început să descoperim cine suntem. Am avut unica ocazie să-i găsim întrebuințare la un ou decorativ, care pînă la urmă este doar un ou dar poate fi și : cadou, jucărie, bijuterie excentrică, obiect de furat, eroul principal într-un film, istorie, piatră prețioasă, obiect magic, sursă de inspirație, minge într-un joc inovator p/u vampiri,

Vorbele bune dau încredere. Gândurile bune dau profunzime. Dăruirea din bunătate trezeşte iubire. N-am să încep cu morală, de genul că noi suntem răi, că nu ajutăm la nimeni, nu oferim iubire, nu dăm și nu primim. Doar încerc să fac un apel oamenilor care vor să ajute niște copilași. Este binevenit orice ajutor, de orice măsură. Inițiatorii acestei campanii sunt Eugen și Elena Grădinaru, colegii mei de la SportBusiness, doi oameni deosebiți, care au hotărât ca toate jucăriile primite în dar de la nunta lor să le ofere copiilor. ,, Am auzit că la Drochia se desființează un internat, copii vor ieși in internat cu mâna goală, vor fi direcționați care și unde, nu se știe în ce familii. Plus la asta, în Ocnița sunt foarte multe familii care au nevoie de acest ajutor, dar fiind prea departe foarte puțini ajung într-acolo.” spune Elena. Eu ziceam că un leuț pentru noi poate nu valorează atât de mult, însă pentru alții înseamnă mult mai mult. Sau o jucărie care este uitată acolo într-un

Ultima mea postare a fost despre Ungheniul cel frumos, însă acum o să scriu și despre Chișinău. Cu părere de rău, nuștiu dacă pot scrie aceleași lucuri. Salubrizare, curățenie, străzi curate, oameni responsabili ... E cam contrariu. A fost suficient să ies cu aparatul foto, să merg pe jos două ore și să cred că am nimerit la gunoiște. Centrul orașului, până la urmă, ar trebuie să-și merite statutul de centru. Măcar aici să fie frumos și curat. Hai, ca la fiecare...măturăm pe unde vede soacra. Dar când vezi ce gunoi e pe acolo, zici că ,,soacra,, trebuie să fie oarbă, dar parcă am senzația că tot va vedea. Iată, de exemplu, acesta este un monument de arhitectură de categorie națională, Casă de raport, jum. sec. XIX. Eu aș intitula-o Casa de resturi. Cum adică, monument de categorie națională? Dar asta e chiar obrăznicie. Nu vreau să țin morală nimănui, mie tot nu-mi place. Dar, cum? Vezi, doar că nu încape și ar trebui, logic, cutiile mari să le duci la tomberoanele de gu

De la început aș dori să salut ideea companiei Moldcell , pentru inițiativa minunată de-a oferi tinerilor bloggeri să cunoască Moldova, țara noastră în care ne-am născut. Nu am fost prezentă la celelalte ediții a campanii Redescoperă Moldova, dar ediția de la Ungheni a fost nemaipomenită. V-am scris și ieri despre ce m-a impresionat în orașul acesta micuț ( Ungheni un oras mic cu inima mare ). De astă dată am avut ocazia să descopăr oameni. Nu, mai bine zic, Personalități. Am să încep cu toți cei care lucrează în administratia locală. Ne-am simțit importanți în oraș. Wow...au venit la noi bloggerii, ce facem? Păi, sigur, ce facem de obicei. O să fim ospitalieri, probabil și-ai zis ei :). Lume, m-am simțit ca la mine acasă, cu zeamă și tăiței, cu aer curat ca la mama la țară, cu oameni de parcă ne cunoșteam de-o viață... Am avut fericita ocazie să descopăr, cu toate că campania e să redescoperim, locuri de care doar am auzit. De exemplu, Podul Eiffel, care a fost proiectat în 1

De obicei, admir oamenii care vor să schimbe lucrurile în bine. Astăzi, doar oameni buni am întâlnit, care sunt atât de entuziasmați încât m-au molipsit și pe mine. Redescoperă Moldova, sau mai bine zis, Descoperă Ungheniul de astăzi, mi-a lăsat doar admirație pentru cei care lucrează aici. De la primarul Alexandru Ambros, până la cei care te servesc cu bucate când tare ți-e foame :). Cu primarul orașului Ungheni Alexandru Ambros Am observat că  Ungheniul este unul care se diferențiază și anume prin toate câte le are prin oraș. Începând cu anul 2000, în oraș au fost organizate patru tabere de sculptură, la care au participat cei mai buni sculptori moldoveni. Mi-a captat atenția că fiecare piatră, ei o consideră monument arhitectural. De fapt, așa ar trebui să fie. Să ne mândrim cu tot ce avem, dar nu cu ceea ce nu e al nostru. Mi-a plăcut și prin câte nu le are orașul :) Nu are atâtea panouri publicitare și asta chiar se simte. Vă prezint foto cu locurile pe care le-am vizitat

,,Lectura face un om deplin, vorbirea un om prompt, iar  scrisul un om exact.” (Francis Bacon) Cine nu este de acord cu motto-ul lui Francis Bacon? Sigur, un om trebuie să știe să citească, să vorbească și să scrie :) Mai ușor să cititm și să scriem, eu am să mă opresc la vorbire. Uff comunicarea asta ... Deseori, mă întâlnesc cu problema asta. Vrem, nu vrem, dar suntem, comunicatori. Adică, suntem mereu în mijlocul oceanului comunicării globale. Te trezești dimineața, comunici cu cei din casă. Mergi la magazin, vorbești cu vânzătoarea. Ești în transport, comunici. Ești aici, acolo- comunici. Eu, recunosc, nu sunt cel mai bun orator, dar vreau să fiu un bun comunicator. De asta am mers la cursul de comunicare a lui Ivan (cursul de comunicare) .  La cursul de comunicare, prima lecție. Ivan Goncearuc. sursa: facebook De la prima lecție mi-a plăcut faptul că nu scriem, ceea ce am zis că pot face, nu citim, ceea ce am zis că îmi place și pot face. Învățăm să comunicăm. A

Nuștiu ce are femeia asta, dar îmi place... Loreen, câștigătoarea Eurovision 2012 Sursa: google Da, atenționez, îmi plac bărbații, dacă v-ați gândit la ce nu trebuie :) De fiecare dată când vreau să mă concentrez, sau să mă relaxez, sau să fiu în dispoziție bună ascult piesele ei. Are o voce de mi se furnică pielea. În sfârșit, am găsit muzica care te ridică și te coboară într-o lume aparte. Astăzi, nuștiu dacă e coincidență, de Ziua Bloggerilor, am fost invitată în Clubul Drive, unde Loreen va cânta. Și, da, vreau să fac publicitate administrației clubului, pentru că au reușit o asemenea performanță. Cu această ocazie felicit toți bloggerii, le doresc cititori fideli, audiența să crească mare :) și să le fie sănătos blogul, cum a zis-o și  Cătălina . Aici aveți albumul întreg semnat Loreen. Audiență plăcută Cu respect, Olga Sternițchi

Imagine simbol, sursa google Această zi o dedic înfometaților din punct de vedere intelectual și cultural. Deci de simți nevoia de a citi ceva bun atunci vizitezi o librărie și îți procuri cartea dorită. Dar de sunt insuficiente resursele financiare atunci bibliotecile publice îți vin ajutor.  Eu de asemenea sunt fana și adepta lor, azi  împrumutînd două cărți de la Filiala Onisifor Ghibu.  Cărțile le-am ales ca și de fiecare dată cu multă grijă și tupeu. Căci eu aleg cărțile mereu diferit: după denumire, după o frază de la o pagină, după imaginea de pe copertă... Azi m-am oprit asupra operei lui Dostoievski și am ales Idiotul, iar pentru lectura ușoară un roman al Norei Roberts Trăieșete Clipa.  Desigur cărțile nu le voi citi într-o zi, de aia am aflat că la Chișinău se mai desfășăoară Zilele Culturii Japoneze în Republica Moldova. Iar în această zi de marți compania de dans Kanaszawa Butoh Khan prezintă spectacolul „Lumină de toamnă tîrzie” în regia lui Moe (Toshio) Yamanato.

Cine sunt bloggerii? Nu v-ați întrebat niciodată? Păi eu scriu pe un blog și deci rezultă că sunt blogger. Conform dex-ului blogger-ul este o persoană care navighează prin frontierele spațiului virtual ale internetului și completează un blog. Bloggerii nu sunt definiți printr-un grup omogen, ei avînd o varietate de motivații profesionale sau personale pentru care scriu pe un blog și vin dintr-o varietate de contexte politice, economice și sociale. Deci blogger-ul este o persoană căruia îi place să scrie despre ceva anume. Temele sunt variate și depind de interesele autorului. Nu mult timp în urmă am participat la un trainig ce poartă frumoasa denumire „Bloggerii apără drepturile omlului”. Acesta a avut ca scop ca persoanele prezente la instruire să ănțeleagă puterea unui blogg și să lupte cu încălcările drepturile omului. Acestea fiind un fenomen obișnuit în țară, deci ei vor deveni vocea poporului.  La trainig au participat parajuriști și tineri jurnaliști care vor să schimbe sistemu