Ion și Doina Aldea-Teodorovici – două inimi care bat și
astăzi pentru noi...
Motto: ,,Ei au știut zborul înalt, dorul
și plânsul”.
Muzica pentru ei
a fost o re-facere a lumii, o re-construire a vieții omului, ea reprezintă
martorul trecerii lor prin timp. Cântecele lor au o taină deosebită, cuprinzând
în sine amintiri, credinţă, putere, cuprinzând o lume care vrea să răsară din
trecutul obscur. Ei au fost adeverinţa demnităţii şi credinţei neamului nostru.
Ion şi Doina
Aldea-Teodorovici, două vieţi- acelaşi destin, doi oameni- două inimi gemene. Marele
compozitor şi interpreta cu-n timbru deosebit ne-au mărturisit prin intermediul
melodiilor lor cât de greu şi cât de amar a fost trecutul neamului nostru.
Anume ei au demonstrat taine în care Eminescu este al nostru, au arătat o altă
respiraţie, au susținut adevărul. Şi în prezent, după mulţi ani, operele de
creaţie a acestor două mari personalităţi de notorietate se bucură de succes. Toate cântecele lor au
pătruns în toate ascunzişurile, în toate inimile de om şi au fost şi rămân în
continuare marea noastră mângâiere.
În scurta lor viață au devenit un simbol al libertății și a
celor mai sacre aspirații ale românilor din stânga Prutului. ,,Prin cântec s-au
unit și sacrificat… Poate, cine știe, dacă n-ar fi cântat cu atâta dăruire- mai
erau printer noi? Nu se făceau atât de dragi lui Dumnezeu! Dar, așa să fie:
ascultându-le glasul, Bunul se va îndura de Neamul care ne are și-i va întinde
mâna să se înalțe precum îi este menit. Așa e de când lumea- pentru a înaripa
un vis, a apăra o cauză, cineva (dar nu oricine!) trebuie să fie răstignit.
Pentru aceasta se aleg cei mai buni, cei mai dragi și – irepetabili. De astă
data au fost Ei. Prin cântecul Lor îi amintesc lui Dumnezeu- Tatăl de Noi. Am
pierde cel mai frumos cântec din memoria Noastră, dacă i-am uita! ” (C.
Partocle, scriitoare)
Anul 2012 a fost declarat de Parlament anul
Doina şi Ion Aldea-Teodorovici. În acest an se împlinesc 20 de ani de la
trecerea în eternitate a legendarului cuplu, supranumit şi Două inimi gemene. În anii mişcării de renaştere naţională, Doina şi Ion
au fost simbolurile românismului şi ale revenirii la valorile naţionale. ,,Hora
mare se rotește,/ Iar la mijloc strălucește/ Floarea stăpână,/ Floarea ceea se
numește/ Floarea ceea se numește/ Limba română.”
(Limba română).
Lumea a plâns, s-a revoltat, a sperat şi a visat împreună cu
ei și creația lor muzicală. A mers după ei şi după poeţii care au avut curajul
să lupte cu sistemul sovietic prin tăişul cuvântului în anii de renaştere
naţională, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Adrian Păunescu, Ion Hadârcă,
Simion Ghimpu. Cu piesele: ,,Bucurați-vă,”, ,,Răsai”, ,,Iartă-mă”,
,,Reaprinde-ți candela”, ,,Eminescu”, ,,Suveranitate”, ,,Clopotul învierii”… au
crescut și s-au educat generații întregi. Creația lor a semănat în noi, chiar
și în cei de astăzi, multă credință, au cultivat frumusețea sufletului uman și
sentimentul demnității de neam. ,,Reaprindeți candela în căscioară/ Lângă
busuiocul cel mereu/ Degerat la mâini și la picioare/ Se întoarce acasă
Dumnezeu”. (Reaprindeți candela)
Ne-au dăruit, fără să
ceară ceva în schimb, sentimentul de
libertate şi demnitate naţională, fiindcă fie vorba cântecului ,,Demnitatea-i
pâinea învierii” (Suveranitate).
Se spune că viața
celor morți se păstrează în memoria celor vii. Iar cei vii nu au uitat. N-am
uitat de adevăratele comori ale sufletului. N-am dat uitării creația care
menține o legătură față de tot ce e mai frumos, mai curat și mai sfânt.
„La
mănăstirea cea Căpriană./ Bate un clopot în zi de duminică.” Un clopot în
memoria cuplului Doina și Ion se bate în fiecare an la Chișinău, la
festivalul-concurs internațional de muzică ,,Două inimi gemene”. La festival
își dau întâlnire cei legați printr-o înrudire sufletească, iar acea verigă
este creația lui Ion Aldea-Teodorovici. ,,Două inimi gemene” reprezintă
,,capătul de lumânare care urcă să cinstească trecutul neamului nostru” (Ion
Druță). Acest
festival este încă o modalitate eficientă de-a
promova limba română şi cultura ţării noastre peste hotare prin
intermediul creaţiei celor doi.
Festivalul se organizează deja de nouă ani de familia regretaților, în
parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, Primăria municipiului Chișinău și
Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni. Anul acesta în noiembrie va avea loc a X-a
ediție a festivalului.
Un alt eveniment care
dă dovadă de succesul cuplului peste hotare este festivalul ,,цветы духовности”. Acest festival a ajuns deja la ediția a III-a. Iar la
ultima ediție, care a avut loc la
Melitopol, Ucraina la data de 20 octombrie, 2011 a avut ca scop principal
comemorarea celor doi maeştri. Asta demonstrează că măiestria lor a durat, atât
în timp, cât şi-n spaţiu, atât pe meleagurile noastre, cât şi pe meleagurile
îndepărtate. Astfel, Eugenia Marin, mama Doinei împreună cu Eugenia Ursu,
reprezentant UNESCO, în colaborare cu V.Molodicenko, rectorul universităţii
,,V.Xmilinţkova”, şi mulţi creştini au avut curajul de-a deschide un muzeu în
incinta universităţii respective în memoria celor doi mari artiști. De aceea
acest muzeu odată deschis a dat dovadă că noi, oamenii, mai credem în bine şi
frumos, în adevăr şi vrednicie, în demnitate şi Dumnezeu. ,,Intră în Templu om
al durerii/ Nu-i o rușine să intri în Biserică/ E o rușine în liniștea serii/ A
o preface-n cazarmă isterică” (Clopotul învierii).
Eugenia Marin a declarat că ucrainenii au fost primii, şi
până când singurii, care au avut dorinţa de-a deschide un muzeu pentru a aminti
tuturor că cele două inimi gemene încă mai bat.
Neamul nostru a
stat la răscruce de drumuri, suportând numeroase bântuieli ale altor popoare. Acestea
au ştirbit din valorile neamului: istorie, cultură, credinţă...
Sufletul şi demnitatea de neam ne-au cultivat-o Ion Aldea-Teodorovici şi
Doina Marin (Aldea Teodorovici). Atunci când nu puteai să vorbeşti ceea ce
gîndeşti sau chiar să vorbeşti în limba română, ei au fost cei care au cântat
în Piaţa Marii Adunări Naţionale despre istorie, despre limbă, despre
Eminescu...
Tot ce-a creat aceste două inimi gemene a fost asemenea
unui izvor, care nu şi-a schimbat cursul, chiar și mistuit. Creaţia lor este
străbătută de la un capăt la altul de ideea supraveţuirii fizice şi spirituale.
Astfel, împreună cu Doina, Ion Aldea- Teodorovici pune baza acestei
supraveţuiri, care n-a venit din zonele triste ale fricii şi laşităţii, ci au
fost cucerite cu fruntea sus.
Oricât de greu nu ţi-ar fi nu trebuie să laşi pe cineva
să-ţi calce sentimentul de demnitate de neam. Tu luptă pentru ,,Limba română”,
crede în ,,Eminescu”, speră și mori dacă trebuie ,,Pentru ea” aşa cum au facut-o
ei... Ion şi Doina Aldea-Teodorovici - două inimi gemene care bat și astăzi
pentru noi.
Cu respect, Olga Sternițchi
Comentarii
Trimiteți un comentariu